„Medierea” este o conferinta informala de stabilire a unei intelegeri. Medierea are loc de obicei la biroul unei terte parti independente numite „mediator”. Desi mediatorii sunt in general avocati, nu este neaparat necesar ca un mediator sa fie si avocat. Unii mediatori detin si certificari, dar nici aceasta nu este o cerinta generala. Din experienta mea cu daunele personale si cazurile de accidente rutiere din zona Dallas / Fort Worth, este putin probabil ca un caz sa avanseze catre instanta fara ca judecatorul sa supuna partile unei proceduri de mediere. Consider ca acest lucru este valabil si pentru alte jurisdictii de pe cuprinsul tarii. Mediere civila
Nu toate cazurile se finalizeaza in stadiul de mediere, iar medierea nu este necesara ca un caz sa ajunga la final. Partile pot ajunge la o intelegere in orice moment, indiferent daca acesta este inaintea medierii, dupa mediere sau chiar in timpul procesului. Avantajul medierii este ca aceasta permite partilor sa demareze negocierile in vederea unei intelegeri intr-un cadru dinamic, cu partile prezente fizic si concentrandu-se strict pe cazul in discutie.
In mod asemanator, fiecare parte are obligatia de a participa la mediere cu autoritate completa de a negocia o intelegere. Un alt avantaj al medierii este privilegiul complet al acesteia. Acest lucru inseamna ca niciunele din comunicarile sau declaratiile facute in timpul medierii nu pot fi folosite ca probe intr-un proces sau audiere. Acest lucru permite partilor sa fie complet deschise unele fata de altele, fara a se afla sub amenintarea necesitatii de a raspunde in instanta pentru comentariile lor. In plus, mediatorul nu poate fi citat pentru a depune marturie.
Medierea poate dura de la cateva ore, in majoritatea cazurilor, pana la cateva zile pentru dosarele mai complexe. Partile se vor intalni la biroul mediatorului. Mediatorul va incepe de obicei cu o sesiune comuna, unde va introduce partile si va oferi cateva instructiuni generale. Apoi, avocatul reclamantului va incepe cu o scurta declaratie de deschidere, urmat de avocatul paratului. Partile si avocatii acestora se vor imparti apoi in sesiuni separate. Mediatorul va participa la fiecare sesiune, incercand sa determine partile sa gaseasca un teren comun. Mediatorul va cere reclamantului sa realizeze o cerere de intelegere, convingand in acelasi timp si paratul sa faca o oferta de intelegere.
Fiecare vizita a mediatorului este menita sa determine partile sa se indrepte catre o intelegere. Atunci cand se realizeaza acest lucru, mediatorul va intocmi un scurt „Memorandum de Intelegere” si va cere fiecarei parti (precum si avocatilor respectivi) sa il semneze. Odata ce acest document este semnat, intelegerea devine obligatorie, necesitand confirmarea primirii intelegerii si semnarea unui acord mai formal. Desi comunicarea din cadrul medierii este privilegiata, un acord de mediere redactat si semnat devine titlu executoriu in cazul in care una din parti refuza sa respecte termenii intelegerii.
